RSS

Arhive pe etichete: mancare

Cum să te ferești de cancer !

cancer-free-zone

Nu trebuie să fii absolvent de medicină ca să afli ce este cancerul, cum apare și cum te poți feri de de el. Ştiinţa din spatele acestei maladii  “de speriat” e una foarte simplă și dovedește că mereu avem de învățat, de conștientizat mai ales.  Completați-vă cunoașterea citind acest articol, care se vrea să fie cât mai explicit şi cât mai scurt și la obiect.

Corpul  fizic al omului este format din trei părţi principale: celule şi două  lichide (sânge şi limfă).

Sângele alimentează cu ”hrană” toate celulele din corpul nostru, iar limfa preia toxinele rezultate în urma simplei funcţionări a celulelor şi le duce la organele de detoxifiere (piele, ficat, rinichi), pentru a le scoate din corp.

EXEMPLU: un nou-născut pentru a creşte, are nevoie de două lucruri vitale: să fie hrănit şi să i se schimbe scutecele. Exact la fel e şi cu celulele noastre. Ele au nevoie de hrană (prin sânge) şi de detoxifiere (prin limfă). Lichidul acesta “uleios”, limfa, şi mai vâscos decât sângele, care preia toxinele din celule, are o problemă: este staţionar în corpul nostru, nu este împins/pompat – asemenea sângelui de către inimă. Iar pentru a-l mişca, este nevoie de mişcare fizică – mişcarea muşchilor îl pune în mişcare. Sistemul limfatic începe să se mişte, toxinele sunt duse primodial la cel mai mare organ de detoxifiere, pielea, şi aceasta le elimină foarte uşor atunci cand ne miscam alert.

Corpul nostru … creierul, pancreasul, ficatul, pielea, tot corpul uman….. este practic ”o grămadă” de celule.

NOTĂ:

Toate organele și sistemele organismului lucrează la unison, iar autoritatea care reglează procesele celulare în corp este pH-ul. Termenul pH este folosit ca o abreviere pentru hidrogenul potențial. Astfel, pH-ul oricarei soluții este măsurarea concentrației de ioni de hidrogen. Cu cât valoarea pH-ului este mai ridicată, cu atât mai alcalin și bogat în oxigen este fluidul analizat. Pe de altă parte, cu cât este valoarea pH-ului mai mică, cu atât mai acid și privat de oxigen va fi fluidul în cauză. Valorile pH-ului variază de la 0 la 14, indicele de 7.0 fiind considerat neutru. Toate valorile peste 7.0 indică un grad mai mare de alcalinizare, iar valorile sub 7.0 arată un nivel mai mare de aciditate. Sângele:

Sângele are un pH de 7,35 – 7,45: aşa a fost creat, aşa trebuie să rămână ! La fiecare aproximativ patru minute, corpul uman trebuie să ridice valorile ph-ului la aceste valori, indiferent de situatie; altfel, viaţa ar înceta în acest corp.

Fructele şi legumele consumate în stare crudă acidifică sângele CEL MAI PUȚIN. Aceleaşi legume, însă, gătite induc o aciditate mai mare sângelui nostru, iar preparate altfel decât prin fierbere şi coacere, îl acidifică şi mai mult. Proteina animală induce o aciditate şi mai mare. Alimentele superprocesate şi rafinate (bomboane, dulciuri, sucuri acidulate, cafea) induc sângelui o aciditate extrem de mare! Deci funcție de ce mănânci, provoci mai multă sau mai puțină aciditate în sânge.

Cum spuneam, sângele are la dispoziţie patru minute să ajungă la un ph de 7,35; dacă are puţină aciditate de neutralizat, acesta va folosi baze din corpul nostru (calciu şi magneziu luate direct din oase şi dinţi), aceasta ducând în timp la slăbirea densităţii osoase. Problema mai mare e când aciditatea este foarte mare şi corpul nu mai poate, în patru minute, să ridice ph-ul sângelui. Spuneam mai devreme că sângele alimentează şi e în contact permanent cu toate celulele din corpul nostru. Ce poate face ca să scape rapid de aciditate şi să rămână alcalin? … Aruncă toată aciditatea pe celule! Şi la multi dintre noi face aceasta de trei ori pe zi.

Starea  normală a celulelor noastre e una alcalină. Într-un mediu aerob (cu oxigen), fiecare celulă îşi produce energia prin mitocondrii numite şi “uzine energetice”, deoarece conţin enzimele oxido-reducătoare necesare respiraţiei. Respiraţia produce energia necesară organismelor, iar această energie este înmagazinată în moleculele de ATP. Mitocondriile au material genetic propriu  – ADN mitocondrial -, care conţine informaţia genetică necesară sintezei enzimelor respiratorii), oxigenul, glucoza şi fructoza fiind esenţiale! Acum, imaginaţi-vă că sângele scapă zilnic de excesul de aciditate, aruncând-o pe celule. Celula sănătoasă devie astfel un mediu foarte acid, unde oxigenul este în cantităţi foarte mici. Acum, ea are doar două variante: ori să moară, ori să se transforme, la fel cum am educa un copil. De obicei se transformă (ajunge un talhar sau politician, totuna:) şi devine o celulă care se adaptează mediului fără oxigen, învăţând să trăiască într-un mediu anaerob, producându-şi energia prin fermentaţie (ciordeli, speculatii, parazitarea celorlalti semeni, adica cancer social). Aceasta este celula canceroasă. Lucrul acesta nu trebuie să ne sperie; toţi avem între 1.000 şi 10.000 de celule canceroase, zilnic, în corp si in parlament. Sistemul imunitar şi globulele albe însă le distrug (mai face doamne-doamne curățenie). În cazul acesta, se ridică întrebarea: “Atunci, de ce cancerul face aşa mari ravagii? De ce nu sunt protejaţi toţi de propriul sistem imunitar, de globulele albe proprii?” (cum ar fi constituția și implicit justiția și organilii ei) de Aici e partea interesantă ! … celulele au o inteligenţă proprie (nu e cazul romanilor:)).

Celula aceea, când devine canceroasă, ştie că va fi decimată de globulele albe şi găseşte o cale să se facă invizibilă pentru sistemul imunitar: se înveleşte cu nişte celule normale şi sănătoase care aparţin corpului (celule trofoblaste, adica un fel de lup in blana de miel, nu pierdeti ideea cu politicul, veți întelege perfect cum e cancerul individual și social totodată) şi astfel, sistemul imunitar nu vede ce e înăuntru. Exact acelaşi lucru îl mai întâlnim undeva în natură. Fetusul, în corpul mamei, e format din cromozomi de la ambii părinţi. Dacă sistemul imunitar al mamei l-ar vedea, l-ar ataca imediat.

În 1902, John Beard, profesor de embriologie la Universitatea din Edinburgh, Scoţia, scria un articol publicat în jurnalul medical Lancet, în care declara că între celulele canceroase şi anumite celule prembrionare caracteristice fazei iniţiale a gravidităţii, nu există nicio diferenţă.

Celulele  stem sunt nişte celule din care se poate forma orice. Din această cauză, 80% dintre ele se găsesc în ovare şi testicule (pentru a crea viaţa) şi 20% în restul corpului (pentru a reface orice fel de ţesut, în caz de accident).

Beard a observat că placenta (care e, de fapt, formată din celule trofoblaste) seamănă aproape identic cu celulele canceroase. Iar placenta creşte exploziv în primele trei săptămâni de sarcină, după care se opreşte din creştere. De ce?

Pancreasul copilului începe să funcţioneze după a treia săptămână de sarcină, producând o enzimă numită “tripsină”. Şi se pare că această enzimă opreşte din creştere placenta. Până în a noua lună, creşterea placentei este foarte lentă. În luna a noua pancreasul fătului, care lucrează deja la capacitate maximă, împreună cu pancreasul mamei, produc această enzimă în cantităţi suficient de mari încât să găurească placenta. Odata placenta perforată, lichidul amniotic iese (se rupe apa) şi sistemul imunitar vede ce se “ascunde” acolo, declanşând imediat durerile naşterii; practic, îl dă afară pe ”parazit”)

Tripsina, în afara faptului că digeră celulele trofoblaste (placenta), mai face ceva: digeră proteina animală. Cu o dietă omnivoră, în care unii dintre noi trimit cantităţi mari de tripsină spre digestia alimentelor de trei ori pe zi şi mai au şi pancreasul slăbit, acesta nu produce tripsină suficientă nici pentru digestie, … deci cum va mai putea distruge învelişul (placenta) cu care celulele canceroase s-au ascuns de sistemul imunitar?…

Acesta este motivul pentru care creşterile tumorale depind atât de mult de ”stilul de viaţă” şi de obiceiurile alimentare. Se pare că celulele canceroase au nevoie de zece ani de divizări şi multiplicări, ca să poată fi observate cu aparatele medicilor şi pentru ca aceştia să pună diagnosticul “cancer în faza I”.

Dacă în aceşti zece ani ţinem câteva posturi în care să nu mâncăm, o perioadă, nimic de origine animală, toată tripsina disponibilă va merge şi va digera învelişul celulelor canceroase, care vor deveni astfel vizibile pentru globulele albe, iar acestea vor fi capabile să-şi îndeplinească rolul. Evident, după un post, vom spune că Dumnezeu ne poate vindeca de cancer fără ca noi să ştim aceasta.

Chimioterapia si radioterapia, ce fac? Omoară celule canceroase! Foarte bine, până aici…. Omoară, însă, şi celule sănătoase!  Haideţi să trecem cu vederea aceasta…… Dar fiţi atenţi: ele PARALIZEAZĂ GLOBULEE ALBE! Dupa prima şedinţă de chimioterapie acestea nu mai luptă, deci nu ne mai putem baza pe sistemul imunitar.

CONCLUZIA

  1. Toata lumea de la medic până la reclamele TV recomandă mișcarea ca pe o necesitate în păstrarea sănătății și creșterea longevității. Dar nimeni nu spune DE CE trebuie să faci asta ! Evident că eu mă simt mai bine la o terasa cu prietenii gustând “gustul puternic și amarui” … Învață să scapi de toxine, ajută-ți sistemul limfatic să funcționeze normal … acesta nu funcționază bine dacă ești sedentar, casnic sau leneș.
  • Învață să manănci sănătos, cu diete cât mai alcaline, pentru a evita eșecurile organismului de a-și păstra imunitatea optimă în procesul de reglare al pH-ului normal funcționării corpului.

_____________________________________________________________________________________________________________________________

Acum intră în scenă ”medicamentele” lui Dumnezeu.

În multe fructe şi legume există nişte ”coloranţi”. Aceşti coloranţi sunt, de fapt, nişte otrăvuri foarte puternice pentru celulele canceroase. Colorantul negru (resveratrolul) e cel mai potent, urat de colorantul roşu şi de cel galben. Să vedem modul de funcţionare ! Celulele canceroase sunt foarte ineficiente în a-şi produce energia, întrucât o produc prin fermentaţie (ciordeala cum spuneam mai sus), deci au nevoie de mult zahăr ca să crească. Din 20 în 20 de minute vom alimenta celulele canceroase cu acest zahăr. Dar consumând zahărul dintr-un fruct de culoare neagră, concomitent cu consumarea zahărului, celulele canceroase vor consuma şi resveratrolul şi vor muri pe capete. Primul lucru l-am făcut; mai avem de făcut încă două.

Celula aceea canceroasă am distrus-o şi acum, în locul ei, e un lichid foarte toxic. Aceasta otravă trebuie scoasă cumva din organism. Aici intervine sistemul limfatic!!

Există două alimente care pun în mişcare limfa: lămâia şi echinaceea.

Consumul a 3-4 lămâi stoarse şi diluate cu apă, zilnic, şi a 2-3 linguriţe de pulbere de echinaceea vor asigura mişcarea sistemului limfatic, care va prelua lichidul acela foarte toxic şi  îl va duce în ficat. Ficatul amestecă această otrava cu bila şi o varsă în intestin, de acolo merge în colon şi aşteaptă să fie eliminată. Aici mai apare o problemă: deoarece colonul reabsoarbe apa, el va reabsorbi şi otrava şi o va reintroduce în ficat. Aceasta măreşte riscul de ciroză la ficat. Soluţia salvatoare ar fi să forţăm cumva ficatul să îşi verse bila mult mai des şi apoi să scoatem imediat din intestine lichidul acela toxic. Clismele cu cafea, exact asta fac ! Dacă bem cafeaua, aceasta stimulează rezervele de glicogen din ficat şi ne dă un boost de energie – stimulată!! -, dar dacă o folosim ca şi clismă, aceasta stimulează ficatul să îşi verse bila (cu toxinele rezultate din fostele celule canceroase), bila se amestecă cu cafeaua în intestin şi colon şi este eliminată imediat din organism.

Acesta este ciclul: 12 ore de flux continuu de resveratrol şi zahăr în sânge, apoi 12 ore de post (peste noapte), prin care înfometăm, până dimineaţa, celulele canceroase. Apa cu lamaie şi echinaceea duc – prin mişcarea limfei otrăvurile în ficat, iar clismele cu cafea din oră în oră asigură eliminarea toxinelor cât mai repede posibil, nelăsându-le să se reabsoarbă.

Iar acum, în încheiere, o părere personală – dacă vreţi, o credinţă a mea :

TOT CEEA CE AM SCRIS PÂNĂ ACUM E INUTIL, DACĂ NU INTERVINE ÎNAINTE VINDECAREA SUFLETEASCĂ, EMOŢIONALĂ !

După ce oamenii apelează la toţi doctorii, fac tot felul de chimioterapii – care, în sine însele, sunt pentru a “omorî” trupul (pe lângă celulele canceroase sunt omorâte și celule sănătoase) – şi după ce le încearcă pe toate, abia atunci acceptă oferta lui “Dumnezeu” de vindecare, prin “medicamentele” Lui: pentru SUFLET – credință, dragoste şi iertare, iar pentru TRUP – plante şi fructe vii.

În multe cazuri, prin deschiderea sufletului către energiile celeste, corpul reîncepe să funcţioneze şi să se regenereze, chiar dacă este atât de otrăvit de ură, invidie -mai ales-, neiertare-mult, mult, mai grav-,gelozie, frici … stil de viaţă şi alimentaţie necorespunzătoare.

„Dumnezeu” sau acceparea existenței unei energii celeste, vindecă sufletul ruinat … şi salvează şi trupul – de multe ori, şi mai ruinat -, restaurând astfel o mare parte a fiinţei umane … Condiția este, că Tu nu îți poți reface trupul, atâta timp cât Tu nu te preocupi să-ți refaci, mai intâi, sufletul ! S-a demonstrat ştiinţific că emoţiile şi sentimentele negative acidifică sângele şi pot aduce un dezechilibru în metabolism.

Nu uita, planul sănătății tale funcționează astfel: 

VINDECAREA TRUPULUI ÎNCEPE CU VINDECAREA SUFLETULUI (prin minte, înțelegere, constientizare)!!!

Adaptare din sursa: spirituletern.blogspot.ro

Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu!
_______________________________________________________________________________________
Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!

 

 
Scrie un comentariu

Scris de pe 28 septembrie 2014 în SANATATE

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Romania sub asediu

 

„Sunt lucruri care nu pot fi măsurate în bani. Pământul nu se poate înmulți, nu este o bijuterie, o investiție, o afacere sau un bussines, pământul este viața însăși. Cine își vinde pământul, își vinde viața.” … citat din sursă.
 

Integritatea teritoriala a Romaniei este amenintata de vanzarile masive de teritoriu: terenurile agricole si padurile au fost vandute strainilor (4.500.000 ha in ultimii 15 ani). Politicienii, indiferent de guvernare, nu au avut nicio reactie legislativa, singurele initiative fiind tot in sprijinul cumparatorilor. Pentru paduri nici in prezent (martie 2014) nu exista macar un proiect de lege care sa reglementeze achizitia terenurilor forestiere. Pozitia NOSTRA SILVA este prezentata de presedintele Federatiei, Bogdan Ioan Tudor Todoran.

Sursa: youtube

Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu!
_______________________________________________________________________________________
Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 septembrie 2014 în DIVERSE

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Imagine

Scanner universal la tine in buzunar

20ed17d0a35d9e1efe161f54a7578214_large

Star Trek devine realitate. O nouă provocare pentru iubitorii de gadget-uri, care vor avea anul acesta posibilitatea achiziționării unui dispozitiv scanner molecular universal, de dimensiunile unei telecomenzi de mașină.

O companie israeliana, Consumer Physics Inc. cu sediul în Tel Aviv, va introduce pe piață un dispozitiv denumit SCiO, care se vrea a fi primul scanner molecular din lume, accesibil individual. Conform producătorului, SCiO este un senzor spectrometru de mână, care poate determina structura moleculară a oricarei substanțe sau material. Cu alte cuvinte, acesta poate oferi în timp real, informații relevante despre proprietăți sau caracteristici de exemplu ale produselor alimentare, cosmetice, băuturi, haine, bijuterii, pietre prețioase, plastic, cauciuc, combustibil, plante, sol, animale, oameni, etc.

04b57949bfc1b49170b3953632f75781_large

58649f3d84d210ca48e86fdde9d991ae_large

aec2191bd9b1adcbf481556d9ad55001_large

Cum funcționează

SCiO utilizează metoda spectroscopiei NIRS (Near-Infra-Red-Spectroscopy). Baza teoretică a acestei metode de analiză de material este că fiecare tip de molecule vibrează în felul său unic, iar aceste vibrații atunci când interacționează cu lumina, crează o proprie semnătură optică, care este unică.

Gadget-ul include o sursă de lumină care iluminează eșantionul de test și un senzor optic care colectează lumina reflectată de eșantion. Dispozitivul descompune spectral lumina recepționată, care include toate informațiile necesare pentru a detecta rezultatul acestei interacțiuni între raza de lumină și moleculele din eșantion.

Pentru a furniza informații relevante în timp real, SCiO comunică spectrul scanat prin Bluetooth către smartphon-ul dvs., care la rândul său, printr-o aplicație dedicată o transmite la un serviciu de cloud-based. În câteva secunde, algoritmi avansați de analiză a spectrului furnizează informații cu privire la eșantionul analizat înapoi la smartphone, pentru a fi prezentate în timp real pentru utilizator.

La ce folosește

• Puteți afla conținutul nutrițional (zahar, grasimi, calorii) din diferite tipuri de alimente: sosuri, fructe, legume, brânzeturi, etc.
• Puteți afla de exemplu cât de copt este un Avocado, direct prin coaja!
• Puteți afla calitatea uleiul de gătit sau a uleiului de masline.
• Puteți afla concentrația de alcool sau de apă din băuturi.
• Puteți afla cât de bine sunt udate (hidratate) plantele voastre.
• Puteți verifica autenticitatea medicamentelor sau suplimentelor.
• Puteți verifica calitatea combustibilului pe care îl folosiți la mașină.
 
 

Teoretic, conform companiei producătoare, veți putea afla orice despre orice material sau substanță existentă pe Pământ. Această afirmație vine în contextul în care proiectul este open-source, deschis public pe Kickstarter, astfel încât oricine poate contribui prin up-load cu informații particularizate, resurse și dezvoltare de aplicații pentru integrarea unei baze de date comun utilizate, cât mai complexă. 

SCiO este un dispozitiv pentru oricine dorește informații instant despre lucrurile cu care interacționează și pe care le consumă în fiecare zi. Posibilitățile de aplicații SCiO sunt infinite. SCiO Mobile App vă permite să alegeți o aplicație specifică din opțiunile disponibile. Odată ce ați ales aplicația de care aveți nevoie, sunteți gata să scanați. De fiecare dată când îl utilizați, SCiO ne ajută să construim o bază de date de cunoștințe despre lucrurile din jurul nostru. Deci, atunci când utilizați SCiO, contribuiți pentru o lume mai inteligentă. Cu atât devine mai mare comunitatea noastră, SCiO va avea mai multe date cu privire la diferite materiale și acest lucru va merge inapoi la comunitatea noastră de utilizatori !” …. declară compania.

De la prototip la distribuție

688d10cac87e1d53a214f049f0b6dbd8_large

Compania anunță disponibilitatea livrărilor din decembrie 2014, oferind o gama în 13 variante de vânzare a produsului, cu prețuri de la 149 dolari la 3000 dolari și o extraopțiune de “Partner Support“ la 10.000 dolari. Având deja sold-out la anumite categorii din lista, din precomenzi, produsul pare a fi o inovație mondenă de succes și relativ utilă pentru cei pasionați de gadget-uri.

Spor la cumpărături ! 🙂

Compatibilitate :
• iPhone 4S , 5 , 5C , 5S ( iOS5 or later )
• iPad ( 3rd generation or later )
• Smartphone bazate pe Android, cu Bluetooth 4.0 LE ( Android 4.3 or later )
 
Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu!
_______________________________________________________________________________________
Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
 
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 9 mai 2014 în VIITORUL ACTUAL

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Pericolul din iaurt

imagesCA45408J

Într-un raport secret al directorul Institutului Cantacuzino, Radu Iordăchel, înaintat Ministerului Sănătății se specifica faptul că iaurturile „probiotice” constituie o amenintare la adresa consumatorilor. Urmarea? Directorul institutului a fost demis fără explicații la data de 16 Apr 2010…

Mai toata lumea cumpără vestitele iaurturi “probiotice” de când capitalismul sălbatic ni le-a adus în magazine, crezând că-și fac un bine sănătății. În plus copiilor le plac reclamele hazoase și gustul lor dulceag, cu fel de fel de arome, „natural” evident!

Iată însă că în vreme ce producătorul francez Danone a trebuit să plătească $35,000,000 pentru a închide un proces aflat pe rol în SUA împotriva sa, la noi afacerile lor sunt cât se poate de prospere. Nu asta mă supară în sine, ci faptul că ni se vinde în continuare așa ceva. Puțină lume știe ce manâncă. Și mai puțină lume citește ambalajul la ce manâncă. Iar și mai puțină lume are noțiuni de microbiologie.

Iaurturile probiotice, “invenția concernelor americane“, conțin bacterii care nu au fost folosite înainte niciodată în alimentație.

Una din aceste bacterii este specia “Bifidobacterium bifidum”. Aceste bacterii se găsesc de fapt de obicei în flora vaginală, în rect, și în tractul uro-genital, în excremente de porci și alte animale. Aceste bacterii nu sunt prezente în mod normal niciodată în intestinele subțiri, în stomac sau în gură, în afară faptului dacă omul nu a avut contact direct cu cele de mai sus. Aceste bacterii bifide nu supraviețuiesc de regulă acidului din stomac atunci când sunt ingurgitate.

Concernele nu numai ca ni le-au introdus în iaurturi, însă le-au și modificat genetic ca să supraviețuiască acidului din stomac. De aici se poate deduce reaua voință și perversitatea celor care le-au destinat pentru consum, conștienți fiind de inconștiența umanității moderne.

Prin intermediul iaurtului “probiotic” folosit ca un cal troian microbiologic, aceste bacterii vaginale și fecale modificate genetic ajung în intestinul subțire al omului, acest lucru ducând la tot felul de probleme ulterioare, căci prin ele se schimbă automat flora naturală care este înlocuită cu o flora tipic vaginală. Firme prezente pe piața românesca precum Danone & Co sau altele, creează deci un fel de floră vaginală în intestine, ceva contrar naturii umane și cu efecte nocive pentru sănătate, atât pe termen scurt cât mai ales pe termen lung!

Cunoscutul specialist în technica alimentară Udo Pollmer, care apare des la televiziunea germană ca specialist în domeniu pe teme de alimentație, a facut cunoscut acest fapt în una din carțile sale. Însă cui îi pasă? La televizor el însă nu poate vorbi de așa ceva și nici nu este întrebat. Nu-i de mirare la cât se câstigă cu reclama la iaurturile “probiotice” de către posturile de televiziune.

Bacteriile profane de iaurt nu au obiceriul să se lipească de pereții intestinelor căci ele trăiesc din lapte proaspăt și nu din lucrurile digerate. Pe de altă parte bacteriile probiotice nu sunt în stare să facă lapte gros căci această sarcină o au bacteriile lactoacide. De aceea aceste bacterii (probiotice) se întroduc (amestecă) pe altă cale, ulterior, în iaurtul deja fermentat.

(Udo Pollmer) – Problema și mai mare este că de la introducerea “proboticelor”, concernele au convins, încetul cu încetul, ori prin persuasiunea tipic americană, ori prin prețul mai ieftin al culturilor acestea, cam toți producătorii de iaurturi “indiferent că este probiotic sau nu“ să folosească tot aceste bacterii nocive la preparat iaurtul, așa că este greu de găsit un iaurt natural facut cu bacterii tradiționale. Bacteriile tradiționale folosite la facut iaurtul proveneau înainte de la vițel sau de la vacă. Dupa Pollmer ele se numesc Streptococcus thermophilus și Lactobacillus bulgaricus.

În Germania acum este foarte greu de găsit un iaurt care să nu aibă culturi bifide. Cu alte cuvinte este greu de găsit un iaurt care nu este produs din bacterii vaginale și fecale. Mâncam rahat fără să știm, fiindcă îi credem orbește pe cei care fac reclamă la TV. Asta e!

În Google este extrem de greu de găsit un articol din care să reiasă evident ceea ce acum câteva decenii era bine cunoscut despre aceste bacterii, însă dacă citiți cărți mai vechi sau căutați cu grijă puteți vedea că aceste bacterii nu au nimic de-a face nici cu iartul, nici cu intestinele și că fac cu adevărat parte din flora altor organe. Toate articolele noi despre aceste bacterii mint cu nerușinare sau au preluat minciuna de la alții.

De exemplu, o firma vinde un product cu aceleași bacterii bifide pentru flora vaginală, idem cu cele care se găsesc și în iarurturile probiotice de la Danone & Co, sau alte firme mari din piață.

Aici, puteţi citi alb pe negru: ”Ultimate Flora Vaginal Support Formula contains 50 Billion active probiotic organisms, which are natural residents of the healthy urogenital tract (vagina and urinary tract). Ultimate Flora Vaginal Support Formula contains 45 billion Lactobacilli and 5 billion Bifidobacteria. Lactobacilli are the most prevalent beneficial bacteria found în the urogenital tract, with lesser numbers of Bifidobacteria. Lactobacilli produce compounds and acids that help to fight the growth of harmful bacteria and yeast. The urogenital tract is second only to the colon în the number of bacterial residents, and many people experience yeast infections and urinary tract issues when the beneficial bacteria become unbalanced. The high concentration of probiotics în Ultimate Flora Vaginal Support Formula is designed to help maintain a healthy balance of vaginal and urinary tract bacteria.”

În general se știe sau cel puțin se știa că flora vaginală și cea din intestine este complet diferită. Însa în ziua de azi cine mai gândește ? Toată lumea crede. Cam orbește. Daca cineva foloseste aceleași bacterii pt. stomac și pt. vagin, ceva trebuie să fie greșit, nu credeți ?

Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu!
_______________________________________________________________________________________
Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 7 mai 2014 în ADEVAR SAU PROVOCARE

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Fabrica de hrană

Un documentar care merită vazut și apoi revăzut … „Suntem ceea ce mâncăm” sau „Spune-mi ce mănânci ca să îți spun cât de sănatos ești”. Dacă chiar ții la sănătatea ta și la cea a apropiaților tăi și nu numai, adună-i pe toți și urmăriți filmul.

„Food, Inc.”, în regia lui Robert Kenner, un „documentar-şoc” despre fabricarea alimentelor, în care publicul descoperă cât de departe de realitate sunt imaginile cu ferme pline de verdeaţă de pe ambalajele produselor, a fost prezentat la Festivalul de Film de la Berlin in 2009.

Robert Kenner prezintă marea putere pe care o are industria agro-alimentară şi pericolul pe care îl reprezintă pentru sănătatea oamenilor. „Food, Inc.” arată că în spatele imaginilor idilice de pe ambalajele produselor alimentare din magazine, procesul de fabricare a alimentelor este mai degrabă dezgustător. Animalele sunt crescute în nişte uzine uriaşe. Puii nu văd niciodată lumina zilei, iar carnea tocată este spălată cu amoniac înainte de a ajunge în hamburgeri.

Calificat drept „film de groază” de revista Variety, „Food, Inc.” denunţă, de asemenea, lobby-ul făcut de industriile agro-alimentare, care se infiltrează în instituţiile americane responsabile cu controlul acestora. „Industria nu vrea ca voi să ştiţi ce mâncaţi, pentru că aţi putea refuza să o mai faceţi”, spune jurnalistul Eric Schlosser, autorul cărţii de succes „Fast food nation”, care apare în documentarul lui Kenner. Regizorul a spus că, deşi filmul său pune în centrul atenţiei industria agro-alimentară americană, „pe mai multe planuri, evocă ceea ce se întâmplă în toată lumea”. Potrivit lui Kenner, consumatorul poate, până la urmă, să aleagă, prin cumpărăturile pe care le face, să sancţioneze mecanismele industriei. „Trebuie să votăm cu furculiţa de trei ori pe zi”, a conchis el.

Ce e trist este faptul că mâncarea fast-food distruge nu doar sănătatea, ci și latura socială a mâncării. Nu mai știm să stăm la masă, să mulțumim și să ne bucurăm de ceea ce avem în farfurie, să povestim și să ne simțim bine împreună. În ziua de azi, mâncăm în mașină, în fața calculatorului, televizorului, singuri sau absenți …

Sursa : jurnalul.ro

Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu!
_______________________________________________________________________________________
Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 5 mai 2014 în PAGINA VERDE

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

TOXIC

TOXIC este un film documentar despre „TINE și FAMILIA TA”. Aici se explică în detaliu care este, cum se produce și cum proceseză industria alimentară mâncarea românilor, explicând felul în care aceasta ajunge de la producător la dumneavoastră în farfurie. Filmul abordează problema în mod științific, holistic și ezoteric, fiind bazat pe ideile și studiile domnului Profesor Gheorghe Mencinicopschi și ecranizat de Andrei Sota. Producător al acestui film este Corina Pintilie, un aprig susținător al traiului sănătos și editor al numeroase cărți de succes în domeniu.


Sursa: youtube

Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu!
_______________________________________________________________________________________
Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 22 aprilie 2014 în PAGINA VERDE

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Imagine

Ce mâncăm astăzi ?

NO COMMENT

new-1

new-4

21

spaghetti-hot-dogs

new-3

20

rolig-lunch-mat-inspiration-tips-lunchlada-mackor-ide-skolmat-mellanmal-gronsaker-frukt-02-450x300

easter-ideas-food-design-decoration-141

0

bunnies

imagesCANZS5O3

easter-ideas-food-design-decoration-111

6

pretty-easter-eggs-2

10

19

1

16

happy-easter-display

Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu!
_______________________________________________________________________________________
Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 16 aprilie 2014 în VREAU SI EU

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Secrete murdare în procesarea alimentelor

Dintotdeauna oamenii au procesat alimentele. Tăiem, înmuiem, gătim şi fermentăm mâncarea, o mărunţim şi o uscăm. Toate acestea sunt tipuri de prelucrare, relatează Foodmatters.tv.

Procesarea tradiţională are două funcţii: aceea de a face alimentele mai digerabile şi de a le conserva pentru a fi utilizate în perioadele în care mâncarea nu este disponibilă. Alimentele procesate în mod tradiţional, care rezistau mai mult timp, erau pastrama, cârnaţii şi preparatele din carne, precum şi produsele din cereale, lactatele, murăturile.

Din păcate, în perioada modernă, am înlocuit procesarea locală a ţăranilor şi meşteşugarilor cu o procesare industrială, care diminuează calitatea alimentelor, în loc să le facă mai nutritive şi digerabile. Procesarea industrială depinde de zahăr, făină albă, uleiuri procesate şi hidrogenate, aditivi alimentari sintetici şi vitamine, tratament termic etc.

Haideţi să analizăm procesul de prelucrare implicat în crearea micului-dejun tipic cu cereale, lapte degresat şi suc de portocale.

  • Cereale pentru micul-dejun

Cerealele sunt produse printr-un proces numit extruziune. Boabele sunt amestecate cu apă, transformate într-o pastă şi aşezate într-o maşinărie numită extruder. Boabele sunt forţate să iasă printr-o gaură mică la o temperatură şi o presiune mare, care le modelează în forma literei “o” sau în fulgi. Aceste produse sunt apoi supuse unor pulverizări, care le conferă un înveliş din ulei şi zahăr, pentru a le oferi acel aspect crocant.

Biochimistul Paul Stitt descrie procesul de extruziune, care tratează boabele la o temperatură şi o presiune extrem de mare, şi subliniază faptul că procesarea distruge cea mai mare parte din conţinutul lor nutritiv. Procesarea denaturează acizii graşi, distruge chiar şi vitaminele sintetice ce sunt adăugate la sfârşitul procesului. Aminoacidul cu înalte calităţi nutritive, lizina, este afectat în mod special de procesul de extruziune.

Chiar şi cerealele ambalate în cutii şi vândute în magazinele “sănătoase” sunt realizate tot prin procesul de extruziune. Acestea sunt realizate cu acelaşi tip de maşinării şi în mare parte în aceleaşi fabrici.

Având în vedere numărul uriaş de cutii de cereale vândute în fiecare an, te-ai putea aştepta să găseşti numeroase studii publicate care să descrie efectele pe care le au aceste cereale asupra animalelor şi oamenilor. Însă, cerealele pentru micul-dejun reprezintă o industrie de multe miliarde de dolari care a creat averi uriaşe pentru câţiva oameni. O cutie de cereale care conţine boabe în valoare de un cent se vinde cu patru-cinci dolari în magazinele alimentare. Probabil nu există niciun alt produs pe Pământ care să aibă un profit atât de mare.

Cu acest profit s-a plătit păstrarea secretă a oricărui tip de lucrare ştiinţifică care a analizat efectele boabelor extrudate, iar companiile au reuşit să convingă reprezentanţii guvernului că nu există nicio diferenţă între o boabă naturală de grâu şi o boabă care a fost modificată prin procesul de extruziune.

  • Experimentele pe şobolani

Lucrări de cercetare nepublicate indică faptul că procesul de extruziune transformă proteinele din boabele cerealelor în neurotoxine. Stitt descrie un experiment, realizat în 1942 de către o companie de cereale, dar închis în dulapul cu documente secrete al firmei, în cadrul căruia patru grupuri de şobolani au primit un regim alimentar special.

Un grup a fost hrănit cu cereale integrale de grâu, apă şi vitamine şi minerale sintetice. Un al doilea grup a primit grâu expandat (o cereală obţinută în urma procesului de extruziune), apă şi aceeaşi soluţie nutritivă. Un al treilea grup a primit apă şi zahăr alb, iar un al patrulea grup nu a primit nimic altceva în afară de apă şi substanţe nutritive sintetice.

Şobolanii care au primit grâu integral au trăit timp de peste un an de zile cu acest regim alimentar, cei care nu au primit nimic altceva decât apă şi vitamine, au trăit aproximativ două luni, iar animalele cu un regim pe bază de apă şi zahăr alb au trăit aproximativ o lună. Studiul a arătat faptul că şobolanii care au primit apă, vitamine şi grâu expandat au murit în mai puţin de două săptămâni, chiar mai repede decât cei care nu au primit deloc mâncare.

Aceste rezultate sugerează faptul că există ceva extrem de toxic în grâul expandat. Proteinele sunt foarte asemănătoare cu anumite toxine din structura moleculară, iar presiunea din cadrul procesului de expandare poate produce modificări chimice care transformă o boabă nutritivă într-o substanţă otrăvitoare.

Un alt experiment nepublicat a fost realizat în 1960. Cercetătorii de la Universitatea Michigan din Ann Arbor au primit opt şobolani de laborator. Aceştia au fost împărţiţi în trei grupuri: un grup a fost hrănit cu fulgi de porumb şi apă, un al doilea grup a primit cutia de carton în care au venit fulgii de porumb şi apă, iar grupul de control a primit mâncare de şobolani şi apă.

Şobolanii din grupul de control au rămas sănătoşi pe tot parcursul experimentului, cei care au mâncat cutia de carton au devenit letargici şi au murit de malnutriţie, iar animalele care au mâncat fulgii de porumb şi au avut şi apă au murit înaintea celor care au mâncat cartonul!

Mai mult, înainte de moarte, şobolanii care au fost hrăniţi cu fulgi de porumb au dezvoltat un comportament aberant, au făcut crize, s-au muşcat între ei şi în final au intrat în convulsie. Autopsia a descoperit existenţa unei disfuncţii a pancreasului, ficatului şi rinichilor şi o degenerare a nervilor măduvei spinării, toate acestea fiind semne ale şocului de insulină.

Concluzia înspăimântătoare a acestui studiu a fost aceea că au existat mai multe “substanţe hrănitoare” în cutia de carton decât în fulgii de porumb. Acest experiment a fost realizat ca o glumă, însă rezultatele nu au fost deloc amuzante.

Deoarece cerealele vândute în cutii sunt îmbunătăţite cu substanţe nutritive sintetice, agenţiile de reglementare spun că acestea sunt sănătoase, la fel ca şi boabele din care sunt făcute. Multe dintre aceste cereale conţin cel puţin 50% dintre calorii sub formă de zahăr.

  • Procesul de extruziune

Atunci când punem cerealele într-un dispozitiv de extruziune, acesta modifică structura proteinelor.

Zeina, care cuprinde majoritatea proteinelor din porumb, este localizată în organisme proteice. Literatura ştiinţifică conţine un studiu realizat asupra boabelor extrudate, care analizează schimbările ce se produc în compoziţia, forma şi eliberarea de alfa-zeine încapsulate din proteine, ca şi rezultat al procesului de extruziune.

Oamenii de ştiinţă au descoperit că în timpul procesului de extruziune, organismele proteice sunt complet perturbate, iar alfa-zeinele dispersate. Rezultatele sugerează faptul că zeinele din fulgii de porumb nu sunt limitate doar la organisme proteice rigide, dar pot interacţiona atât unele cu celelalte, cât şi cu alte componente ale sistemului, formând astfel noi compuşi care sunt străini pentru corpul uman.

Procesul de extruziune dispersează proteinele, care devin toxice. Atunci când proteinele sunt perturbate în acest mod, acestea pot afecta în mod advers sistemul nervos, aşa cum este indicat de experimentul fulgilor de porumb.

 
  • Terciul de modă veche

Există o singură modalitate de a duce la faliment aceste companii: nu mai consumaţi produsele acestora. Aşadar, ce o să mănânci la micul-dejun în loc de cereale şi fulgi de porumb? O alegere foarte bună sunt ouăle, indiferent de modul în care sunt gătite. În ceea ce priveşte boabele, terciul făcut din boabe non-extrudate furnizează o hidratare şi o hrănire excelentă la un preţ economic.

Boabele precum ovăzul, ar trebui tăiate sau omogenizate, iar apoi înmuiate într-un mediu cald, acid, pentru a neutraliza anti-nutrienţii care se produc în mod natural în boabele de cereale, cum ar fi tanini iritanţi, inhibitori de enzime care împiedică digestia şi acidul fitic care blochează mineralele.

De asemenea, acest tratament poate să desfacă proteinele complexe din boabele de cereale. Înmoi boabele de cereale în apă caldă şi adaugi o linguriţă de ceva acid, cum ar fi zerul, iaurtul, sucul de lămâie sau oţetul. A doua zi dimineaţă, cerealele tale se vor găti în doar câteva minute.

Cel mai bine este să mănânci terciul cu unt sau smântână, aşa cum făceau bunicii noştri. Fără vitaminele solubile în grăsimi A, D şi K2, nu poţi absorbi mineralele din alimente. Mai mult, grăsimile din unt şi smântână încetinesc eliberarea de glucoză în fluxul sanguin, astfel încât zahărul din sânge să rămână stabil de-a lungul întregii dimineţi.

  • Laptele

Laptele este unul din alimentele cele mai reuşite ale naturii. Cea mai mare parte a laptelui nostru provine de la un animal sacru, vaca. Totuşi, în sistemul industrial actual, vacile sunt ţinute captive în interiorul unor fabrici, pentru toată viaţa lor, le dăm o hrană necorespunzătoare cum ar fi soia, deşeuri de la produsele de panificaţie şi lăturile de la procesul de producţie cu etanol, alimente pe care vacile nu ar trebui să le mănânce.

Mediul închis şi alimentaţia necorespunzătoare fac vacile să se îmbolnăvească, astfel că, animalele ajung să aibă nevoie de antibiotice şi alte medicamente. De asemenea, vacile primesc hormoni pentru stimularea producţiei de lapte. Aceste vaci produc cantităţi mari de lapte apos cu doar jumătate din cantitatea de grăsimi necesară, în comparaţie cu laptele produs de vacile care mănâncă iarbă. Apoi, acest lapte este livrat la fabricile de procesare.

În interiorul acestor fabrici, laptele este refăcut în totalitate. Centrifugile separă laptele în grăsimi, proteine şi alte elemente solide şi lichide. Odată repartizate, acestea sunt recombinate la niveluri specifice stabilite pentru obţinerea laptelui integral, cu un conţinut redus de grăsimi şi fără grăsimi. Cantitatea care rămâne în plus, va merge către producţia de unt, smântână, brânză şi alte produse lactate.

Industria lactatelor promovează laptele cu puţine grăsimi şi pe cel degresat deoarece poate obţine mai mulţi bani din utilizarea grăsimilor de unt la producţia de îngheţată.

Laptele este pasteurizat la 161F timp de 15 secunde prin trecerea sa prin “farfurii” de oţel inoxidabil superîncălzite. Dacă temperatură depăşeşte 230F (peste punctul de fierbere), laptele este considerat ultrapasteurizat. Acest lapte ultrapasteurizat va avea un gust distinct la gătit, dar este steriil şi are o durată de viaţă lungă şi stabilă la raft. De asemenea, laptele este omogenizat prin intermediul unui tratament de presiune care desface globulele de grăsimi, astfel încât laptele să nu se separe. Odată procesat, laptele va rezista timp de două săptămâni, şi nu doar câteva zile, aşa cum este normal.

Procesarea face laptele să fie dificil de digerat şi transformă proteinele, făcându-le alergene. Animalele hrănite cu lapte pasteurizat dezvoltă în mod exclusiv deficienţe nutritive şi devin sterile după doar câteva generaţii.

  • Sucul de portocale

Acum să ne îndreptăm atenţia şi înspre sucul de portocale, o parte importantă din “micul dejun” sănătos, alături de cereale şi lapte cu grăsimi puţine. Un articol dezvăluie faptul că “o nouă fabrică de procesare a sucului de portocale este complet automatizată şi poate procesa până la 1800 de tone de portocale pe zi, pentru a produce sucul concentrat, uleiul extras din coajă şi hrana pentru animale”.

Noua metodă de producţie a sucului presupune introducerea în maşinărie a întregii portocale. Culturile convenţionale de portocale sunt pulverizate puternic cu pesticide numite inhibitori colinesterază, care sunt extrem de toxice pentru sistemul nervos. Atunci când portocalele sunt introduse în maşinăriile fabricii pentru a fi stoarse, toate pesticidele ajung în sucul obţinut în urma acestui proces. Apoi, se adaugă acizi pentru a stoarce şi ultima picătură de suc din aceste portocale.

Aşadar, sucul de portocale poate fi o băutură extrem de toxică. Acest lucru poate fi un motiv pentru care consumul de suc de fructe este asociat cu o rată mare de cazuri de demenţă.

În cadrul unui studiu, autorii analizei au descoperit că în sucul de portocale existau compuşi care puteau provoca apariţia cancerului. Într-o altă analiză ştiinţifică, procesele de filtrare cu gel şi cromatografie lichidă de înaltă performanţă au fost utilizate pentru a obţine fracţii mutagene din sucul de portocale încălzit.

Prin urmare, dacă doreşti la micul-dejun un pahar cu suc de portocale, evită sucul comercial procesat. În schimb, stoarce câteva portocale şi un grapefruit: procesează sucul singur! Amestecă sucul proaspăt cu apă minerală şi un vârf de sare şi obţii o băutură revigorantă.

  • Prepararea optimă a mâncării – făcută cu dragoste

 

Prepararea mâncării este de fapt o activitate sacră. Potrivit unei vorbe ezoterice, “Dacă o femeie ar putea vedea scânteile de lumină care ies din vârful degetelor sale atunci când găteşte şi energia care se revarsă în mâncare, atunci ea şi-ar da seama de modul în care fiinţa ei participă la pregătirea hranei pentru cei dragi.

Gătitul este una din cele mai puţin înţelese activităţi ale vieţii, mai ales în ceea ce priveşte modul în care sentimentele care fac parte din procesul de pregătire al mâncării afectează pe toată lumea care ia parte la această activitate. Gătitul ar trebui să fie un proces care nu se face în grabă, să fie liniştit şi plin de fericire, deoarece energia care ajunge în mâncare are un impact asupra energiei receptorului.

 “Din acest motiv, liderii spirituali din est nu mănâncă niciodată mâncare pregătită de altcineva în afară de proprii lor chelas (discipoli). Persoana care pregăteşte mâncarea ar putea fi singura persoană din întreaga casă aflată la un nivel avansat din punct de vedere al spiritualităţii. O încărcătură activă de fericire, puritate şi pace, va ajunge în mâncarea pregătită, iar aceasta încărcătură emoţională ajunge apoi şi la ceilalţi membri ai familiei şi îi binecuvântează.”

Pentru a fi sănătoşi, trebuie să ne pregătim singuri mâncarea, pentru noi înşine şi pentru familiile noastre. Acest lucru nu înseamnă că trebuie să petreci ore întregi în bucătărie, dar trebuie să petreci ceva timp şi în acea încăpere a casei, pregătind mâncarea cu înţelepciune şi dragoste.

Dacă nimeni din cadrul familiei nu are timp să pregătească mâncarea, trebuie să te aşezi şi să îţi regândeşti modul în care îţi petreci timpul, deoarece aceasta este singura modalitate de a le oferi copiilor tăi o hrană cu adevărat sănătoasă.

Articol realizat pe baza unei prezentări la „Conferința anuală a Sănătații Consumatorului” din Canada, de autoarea Sally Fallon

Sursa: financiarul.ro

Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu!
_______________________________________________________________________________________
Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 28 martie 2014 în PAGINA VERDE

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Cum să reduci E-urile

Prin cufundarea mezelurilor într-un containter cu apă, la o presiune de 6 ori mai mare decât presiunea de pe fundul Gropii Marianelor, microorganismele cu care sunt contaminate sunt pur și simplu exterminate. Companiile alimentare care dețin o asemenea tehnologie de sterilizare, injectează în produse cu 60% mai puține E-uri. Această tehnologie a fost recent introdusă și în România.

euri

Ce este HPP?

Istoria HPP (High Pressure Procesing) începe în secolul 19, când biologii au observat că microorganisme specifice mediului marin de suprafață, atunci când sunt scufundate la adâncimi ceva mai mari, nu supraviețuiesc. Atunci s-a intuit prima oară potențialul sterilizator al presiunii apei. Dezvoltarea unei tehnologii eficiente de conservare a alimentelor prin această metodă a avut nevoie de aproape un secol. În plus aceasta este costisitoare și mai scumpă decât metoda alternativă a pasteurizării (clasica încălzire a alimentului la diverse temperaturi, pentru o perioadă suficient de lungă ca microorganismele să fie inactivate).

Tehnologia procesării prin înaltă presiune (HPP), a fost lansată inițial pe piața japoneză în 1990, extinsă în 1996 în SUA și în 2001 în Canada, ulterior ajungând și în Europa. Tehnologia constă în introducerea după ambalare, a mezelurilor, într-o capsulă cilindrică etanșă. Cuva respectivă se umple cu apă la presiunea de 6000 de atmosfere, aproximativ de 6 ori mai mare decât presiunea de pe fundul Gropii Marianelor, cel mai adânc loc cunoscut de om pe Terra. Presiunea fenomenală face ca bacteriile (E Colli, Salmonella, Listeria) să fie pur și simplu “zdrobite”, “explodând”, întocmai ca un ou de găină peste care calci cu un tanc. Singurele “ființe” care mai supraviețuiesc după 3-5 minute de stat la presiunile imense, sunt sporii și câteva bacterii răzlețe, care sunt atât de “grav rănite”, încât devin inactive. Paradoxal, mezelurile rămân intacte în ambalajele lor, asta deoarece presiunea de 6.000 de atmosfere e exercitată uniform asupra produselor de carmangerie, cu intensitate egală din toate părțile. În acest fel, durata de viață a cremvuștilor (care sunt mai perisabili) crește cu 50%, iar a salamului de pildă, crește cu un spectaculos 300%. Asta fără adăugarea nici unui gram de conservant în plus. Ca o curiozitate, cilindrul în care sunt introduse salamurile și cârnații, seamănă cu un seif de bancă, fiind etanșeizat cu un complex de capace a căror grosime totală e de 60 de centimetri, pentru a putea rezista presiunii de 6000 de atmosfere.

high-pressure

Comparativ cu procesarea prin temperaturi înalte (pasteurizare), care distruge din proprietățile gustative și nutritive ale produselor, tehnologia de procesare prin înaltă presiune se aplică la temperaturi apropiate de zero grade, ceea ce menține conținutul vitaminic, aromele, pigmenții naturali, nealterați, dând produselor o senzație sporită de prospețime.

Cum colcăie microorganismele prin salam și E-urile prin intestine

Gheorghe Mencinicopschi, directorul științific al Institutului de Cercetări Alimentare explică cât de pline de viață ar fi salamurile dacă nu ar fi pline de E-uri:

“Părțile anatomice, cum e șunca presată de exemplu, fiind țesuturi compacte, sunt contaminate cu microorganisme doar la suprafață. E o contaminare naturală, care apare oricât de steril ar fi mediul de lucru dintr-o fabrică. Dacă carnea e procesată sub formă de salam, atunci prin tocarea și amestecarea cărnii, bacteriile și sporii de la suprafața cărnii sunt răspândiți în toată suprafața produsului. Mezelul, ca orice produs alimentar e un mediu propice de cultură pentru acele microorganisme. Astfel începe înmulțirea lor. Dacă nu ar conține conservanți, fiecare bacterie și fung s-ar multiplica formând colonii, întâi mai mici, ca niște sate, apoi mai mari, ca niște orașe, putând ajunge chiar la stadiul de metropolă, atunci când microorganismele se înmulțesc necontrolat, ajungând de ordinul milioanelor. Populația microbiană din orice salam în momentul producției e constituită atât din specii periculoase ca E Coli, cât și Salmonella, Listeria, dar și microorganismele saprofite, cele care nu fac rău omului, însă care fiindcă se hrănesc cu nutrienții din mezel îi deteriorează calitățile nutritive și gustative, iar pe de altă parte se acumulează în produsul alimentar produșii de excreție ai florei microscopice. Industria alimentară, pentru a ține conținutul microbian sub control, introduce E-urile”. Mencinicopschi atrage atenția asupra pericolului ingerării alimentelor conservate cu chimicale: “Majoritatea conservanților, mai ales cei folosiți în industria alimentară, nu sunt selectivi. Ei omoară de-a valma atât microbii buni, cât și microbii răi. Pe de o parte omoară atât microorganismele din salam, ceea ce e un lucru bun, că permit prelungirea duratei de viață a produsului, iar pe de alta, atunci când omul ingerează acel aliment, E-urile îi omoară neselectiv și flora intestinală, creând un dezechilibru în digestie, care are reprecursiuni asupra bunei funcționare a organismului. Natura are o inteligență care depășește de multe ori așteptările omului. De aceea alimentele trebuie să fie conservate pe cât posibil cu conservanți naturali ca usturoiul, ceapa, piperul, rozmarinul, care pe de o parte omoară bacteriile rele, însă nu afectează flora din tubului digestiv al omului”.

Cris-Tim, primul mezelar care câștigă bătălia cu E-urile?

Tehnologia HPP a fost introdusă în România de compania Cris-Tim în toamna lui 2011. Compania este cel mai mare producător român de salamuri (cu o cifra de afaceri de aproape 300 milioane lei) și totodată cel mai mare exportator local, fiind prezent cu produsele sale în 16 țări. Acesta a investit 4 milioane de euro pentru achiziția echipamentelor HPP necesare pentru fabrica sa din Filipeștii de Pădure.

Cristim vrea să câștige cotă de piață reducând chimizarea mezelurilor. Studiile făcute la nivel mondial, au demonstrat că metoda fizică de conservare prin presiune înaltă ucide mult mai eficient germenii patogenii decât metoda chimică, în care salamurile sunt doldora de E-uri. Fiind o tehnologie de pionierat în România, departamentul de cercetare al Cristim efectuază din vara anului 2011 teste de eliminare a E-urilor din toate produsele sale. În laboratoarele Cristim, microbiologii și specialiștii în chimie alimentară studiată diverse mostre de mezeluri sărăcite în E-uri, ca să vadă cum se comportă în timp. Este de fapt o încercare de a nu respecta “standardele de chimizare” consacrate pe piață, în direcția diluării conținutului de E-uri injectate, produsele producătorului ajungând să conțină cu 60% mai puțini conservanți, comparativ cu produse ale concurenței cu termen de garanție similar. În plus, extinderea cu mult a duratei de viață a produselor, a deschis pentru Cristim ușa spre noi piețe, permițându-i să fie prezent în galantarele din Japonia, SUA și China cu salamul săsesc și alte mărci proprii consacrate.

Tendința liderului pieței de a merge în această direcție e dovedită de atenția pe care compania a acordat-o în istoria sa pentru crearea de produse “curate”, cum e gama pentru copii “Forzoso”, cunoscută pentru conținutul diminuat de chimicale, combinat cu utilizarea de materii prime de înaltă calitate (carne macră în locul șoricului și al grăsimilor animale), precum și gama de mezeluri premium “Vitality” (fără E-uri, fără conservanți). Probabil, în felul acesta, concurența pentru a nu pierde teren în fața celor de la Cris-Tim, va fi forțată să introducă la rându-i tehnologii de conservare fără chimicale. Iar noi, consumatorii, vom fi câștigători.

cristim

Produsele care beneficiază de noua tehnologie HPP au o etichetă specială semnalând „ultima barieră de protecție”.

Sursa: http://agrointel.ro ; http://www.cristim.ro/ ; http://www.hiperbaric.com/en

Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu!
_______________________________________________________________________________________
Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
 
Scrie un comentariu

Scris de pe 17 februarie 2014 în PAGINA VERDE

 

Etichete: , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

 
%d blogeri au apreciat: