NO COMMENT … JUST ENJOY 🙂
Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu! _______________________________________________________________________________________ Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!Arhive pe etichete: pamflet
Imagine
Căutam zugrav „talentat” !
Dacă ai peste 18 ani, esti talentat, hotarat și orientat pe munca ta, te așteptăm la o probă de lucru, zilnic intre 9 și 22, în „Centrul Vechi” al Bucureștiului. Salariu consistent + bonusuri subsatnțiale, funcție de vreme (dacă plouă sau nu) ! Atenție, oferta este valabilă doar penru cei „talentați” … de exemplu, candidatul din clipul următor, nu a trecut testul !
PS: Acest post este un pamflet și trebuie tratat ca atare !
Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu! _______________________________________________________________________________________ Nu păstra doar pentru tine, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
Spovedania unui blogger
Spovedania unui blogger
– Fumezi? – Nu. – Bei? – Nu. – Preacurvești? – Nu. – Furi? – Nu. – Îți înșeli soția? – Nu. – Atunci cum păcătuiești? – Mint!
Scrisoarea unui popă
– Vai ție păcătoaso! Care umbli în fuste scurte de ți se văd toate cele de taină. Nu ne mai duce pe noi în ispită cu apartamentul tău de vizavi de biserică, așa că mai trage jaluzelele când faci baie, că nu mai pot sa-l dau jos pe paracliser din clopotniță. Ai băgat focurile iadului în toți enoriașii, care nu mai vin la biserică să mă vadă precum slujesc, ci să te vadă pe tine cum te apleci să bați mătănii. Până și eu, om al bisericii, pre când citeam oamenilor mei despre facerea lumii, cu ochii la …, am sărit trei pagini și am ajuns la arca lui Noe, de a ieșit cam așa: „După ce Dumnezeu l-a făcut pe Adam, apoi a făcut-o și pe Eva, apoi a smolit-o pe dinăuntru și pe dinafară și i-a dat drumul pe ape.” De necaz și de rușine m-am ascuns în altar și-am băut tot vinul de împărtășanie. E drept, fata mea, că moda cere să ți se vadă fizionomia, dar la tine, fata moșului, se vede toată anatomia.
Pudoarea rabinului
Un preot creștin, un imam și un rabin, după o obositoare conferință asupra religiilor, s-au hotărât să petreacă seara pe marginea unui lac. Zis și făcut. Merg ei la locul cu pricina, discută vrute și nevrute, după care hotărăsc să facă o baie în lac. Se dezbracă ei, lasă hainele pe margine și, goi pușcă, se acuncă în lac. După ce ies, nici nu apucă să se îmbrace și trei femei trec prin zonă, venind spre ei. Din reflex, preotul și imamul își acoperă zonele intime, însă rabinul își acoperă fața. Contrariat preotul întreabă : – Bine măi rabine, de ce nu faci și tu ca noi, să îți acoperi cu mâinile părțile intime ? La care rabinul răspunde : – Nu știu cum este în comunitatea voastră, însă în a mea eu sunt recunoscut după față.
Cocoșul popii
Un preot locuia lângă o mânăstire și avea 10 găini și un cocoș. Cocoșul din când în când disparea, dar aparea până seara. Ultima data când a zburat nu s-a mai întors și preotul, primul lucru duminica în biserică, a întrebat lumea: – Aș vrea sa știu cine are un cocoș?…..și toți bărbații s-au sculat în picioare….. – Nu, nu, nu, am vrut să spun dacă cineva a văzut un cocoș…..și toate femeile s-au sculat în picioare…. – Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut să știu, vreau să știu dacă cineva de aici a văzut un cocoș care nu-i aparține … și jumatate din femei s-au sculat în picioare….. – Nu, nu, nu, nici asta n-am vrut să știu. Vreau să știu dacă cineva a văzut cocoșul meu?…..și toate măicuțele s-au sculat în picioare.
Un preot moare și ajunge in Rai (1)
Un preot moare și ajunge în Rai. La intrare, în fața lui, un banker stătea la coadă. Sfântul Petru îl primește pe bancher zicându-i: – Fii te rog poftit, ia această togă de mătase și acest sceptru de aur și intră în Împărăția Domnului. Venindu-i rândul preotului, Sfântul Petru zice: – Fii te rog poftit, ia această togă de lână și acest sceptru de lemn și intră în Împărăția Domnului. Preotul, nedumerit, întreabă: – Am predicat timp de 43 de ani la Biserica Sfânta Maria și primesc o togă de lână și un sceptru de lemn iar bankerul din fata mea primește o togă de mătase și un sceptru de aur. Cum se face asta? – Noi răsplătim aici oamenii după rezultatele lor concrete, pe Pământ, răspunde Sfântul Petru. În timp ce enoriașii tăi dormeau la slujbă, clienții lui se rugau non-stop. Concluzie: fericiți cei ce lucrează în bancă, căci a lor este Împărăția Cerurilor!
Un preot moare și ajunge in Rai (2)
Un preot a murit și a ajuns la porțile Raiului. Pe măsură ce acestea se deschideau încet pentru a-l primi înăuntru, o fanfara constituită din îngeri, serafimi, arhangheli și heruvimi a început să cânte în onoarea preotului. – O, sunt onorat! – i-a spus preotul Sfântului Petru. Faceți același lucru pentru fiecare preot care intră în Paradis? – A, nu ! – a răspuns Sfântul Petru, pentru că tu ești primul care a ajuns aici. Diferența între „VI” si „NI”Un popă avea o menajeră, o femeie foarte simplă.
Într-o zi vine femeia la popă și îi spune:
– Părinte vi s-a terminat făina de pâine.
Popa îi răspunde pe un ton blând duhovnicesc:
– Incorect spus, fata mea. Nu se spune vi s-a terminat făina, ci ni s-a terminat făina, pentru că amândoi mâncăm din pâinea frământată din acea făină. Adevãrat?
– Adevărat, sfințite, iertăciune!
În altă zi vine din nou femeia la popă și îi spune:
– Părinte ni s-a terminat vinul!
La care popa, pe același ton blând, îi răspunde:
– Din nou ai greșit copila mea. Sau poate că bei si tu?
– Nu părinte, păcatele mele, eu nu beau!!
– Păi vezi, în cazul ăsta trebuia să spui: vi s-a terminat vinul. Ai înțeles?
– Am înțeles, prea sfințite, iertăciune.
Într-una din zile popa plivea roșiile în grădinã, când menajera observă că, așa cum stătea aplecat, i se rupseseră pantalonii în cur. Și-atunci îi spuse popii:
– Părinte, vi s-au rupt pantalonii în cur si ni se vede p**a!!!
GPS-ul Creștinului
Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu! _______________________________________________________________________________________ Nu râde singur, share-uiește!Lecție de înjurat
Indiferent câte limbi știi să vorbești, interesant este faptul că doar într-una poți să gândești!
Pe planetă, toată lumea înjură, indiferent de limbă. Noi românii, chiar cred că avem un talent nativ în aceasta direcție. Problema nu e gravă, e omenește și uneori este indicat să faci asta. Ține de spirit, conjunctură, atitudine, personalitate … ale tale, dar mai ales ale celor cu care comunici, indiferent de motiv.
Nu cred că la școală, la orele de limba engleză, v-a învățat cineva să înjurați. Și totuși acest comportament trivial, înjuratul, face parte din viața de zi cu zi a vorbitorilor de limbă engleză din lumea largă. Ca dovadă cu toții am constatat asta în peste 90% din filmele pe care le vedem la televizor. Multe dintre ele le-am împrumutat și noi în vorba noastră cotidiană. Dar oare știm cum și în ce context să le folosim corect, atâta timp căt noi gândim romănește?
Acest post este un pamflet și trebuie tratat ca atare!
Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu! _______________________________________________________________________________________ Nu râde singur, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
Umor cu esență de amor
MAC-MAC
În tramvaiul care duce Din Lipscani în Ghica Tei Plin de lume anonimă De bărbaţi şi de femei, S-a urcat o cuconiţă Cu superbe rotunjimi. Trup felin, plin de ispite, Dur, rotund şi voinicel Parcă ar fi sculptat cu dalta Lui Rodin sau Praxitel. După ea, se urcă un tânăr Tip donjuan sadea, Care nu ştiu din ce pricini Se cam îndesa în ea Doamna foarte indignată, L-a privit cu mult temei, Însă tot mai mult măgarul Se îndesa în … viaţa ei. Că deodată cuconiţa Nu s-a mai putut abţine Şi i-a spus: – Ascultă june, Nu te simţi sau nu ţi-e bine? Ce te îndeşi ca la pomană Când nici nu ştiu cine eşti Cu metode de astea brute Crezi că ai să mă cucereşti? Află că sunt doctoriţă. Chiar de nu m-arată faţa Eu am tăiat toată viaţa! Că de mai m-atingi odată Peste trup sau peste braţe Ţi-o tai jos în bucăţele Imediat şi-o dau la raţe! Iar femeile vreo zece Din tramvaiul cel sărac, Începură toate odată: Mac, mac, mac, mac! Autor Ion Pribeagu
PANDELE
Bunicuţa lui Pandele După strada Ghica Tei A băgat discret de seamă Cum că nepoţelul ei, Când nu-i observat de nimeni Nici de Tone şi nici de Rodica Se cam joacă cu puţica. Şi i-a spus: Pandele dragă, Vai de mine, nu-i frumos Vezi pe domnul cel de colo, Ală grasu şi burtos? Tot aşa o burtă mare I-a spus tainic bunicuţa O să-ţi crească, de vreodată Ai să te mai joci cu puţa! S-a speriat grozav Pandele Şi ofta cu-nfrigurare Când gândea că o să-i crească Tot aşa o burtă mare. Dar primind cadou o tobă, Şi un cerc şi-o muzicuţă De atuncea niciodată, N-a mai pus mâna pe puţă. Într-o zi, fiind la plimbare Pe o vreme înnourată A văzut şezând pe-o bancă O femeie însărcinată Drept la ea s-a dus şi-i spuse C-a roşit şi bunicuţa: – Vezi ce ai păţit cucoană, Dacă te-ai jucat cu puţa! Autor Ion Pribeagu
VORBA AIA
La numai 15 anișori, Aveam o creștere aleasă. În pension făceam furori, Dar eram tare rușinoasă. Și când cu Nicusor vorbeam, Mi-ardeau obrajii ca văpaia… Țiu minte, cât de mult roșeam, Când îmi spunea de… vorba aia. Într-o duminică, fiind cald Și cum văzduhul sta să fiarbă, M-am dus la gârlă să mă scald, Și mi-am pus hainele pe iarbă. Dar Nicusor sta-n iarba strâns Și mă privea cum făceam baia, Mi-a fost rușine și am plâns, Fiindcă-mi văzuse… vorba aia. Prin Cismigiu, cu pas grăbit, De la pension mergeam spre casă Și-un ofițer m-a urmărit, Spunându-mi dulce că-s frumoasă. M-am rușinat și-am spus „merci” Și ca să nu m-apuce ploaia, M-am dus la el acasa și… S-a întâmplat și… vorba aia. Deși sunt rușinoasă rău, De toți băieții sunt curtată Și-aleargă-n urma mea mereu Aproape Capitala toată. Și-n timpul verii, deseori Sunt la Constanța sau Mamaia, Petrec din noapte pâna-n zori Ca mult îmi place… vorba aia. Zadarnic, muritor sărman, Vrei să găsești a vieții cheie! Popescu scrie un roman Fiindcă iubeste o femeie. Aseară s-a-mpușcat Bebe, Aflând că l-a-nșelat Aglaia Și toate astea pentru ce? Ah, numai pentru… vorba aia!… Autor Ion Pribeagu
OM CINSTIT
În expres, un tânăr, Iane,
Mai acum o săptămână,
Voiaja c-o cuconiţă
Mai frumoasă ca o zână.Grecul, admirându-i chipul
Feciorelnic şi cosiţa,
N-a răbdat ca să nu-i spuie:
– Ce frumoasă eşti, coniţă!
Lei o mie-aş da acuma
Dacă m-ai lăsa agale
Să pui mâna, doar o clipă
Pe pulpiţa dumitale.
Zâna, roşie ca focul
Şi cu buze-nsângerate,
A răspuns: – Nu ţi-e ruşine?
Vai de mine, nu se poate!
– Nu e nimeni, cuconiţă,
Să te vadă, să te ştie;
Cum ai ridicat rochiţa
Ş-am pus mâna, iei o mie!
Zâna, strânsă-n faldul rochii,
Se mlădie ştrengăreşte
Şi îi face semn cu ochii
Că primeşte, că primeşte.
Grecul e robit de farmec,
Fiindcă zâna, foarte fin,
A săltat în sus rochiţa
Puţintel, câte puţin…
Pulpe roze vede Iane
Cum în lume multe nu-s:
Durde, dulci şi dolofane;
– Ah, puţin mai sus, mai sus!
– Gata, îi vorbeşte zâna,
Rochia-i peste sânii mei;
Hai degrabă, pune mâna,
Pune mâna unde vrei!
– Nu, nu, nu! răspunse Iane,
C-a rămas perplexă zâna;
Grecul om cinstit rămâne:
N-are bani, nu pune mâna!
Sinecurismul, Oda proștilor și Romanța bugetului
Cu umorul său irezistibil a cucerit inimile a generaţii şi generaţii de români şi evrei, am putea spune de-a lungul unui întreg secol XX. Ziarele şi revistele vremii, în paginile cărora semna, fie şi numai pentru aceasta, se vindeau ca pâinea caldă. La fel şi cărţile sale. Nici astăzi, în librăriile şi anticariatele din România sau din Israel nu se mai găsesc.
Oda proștilor
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând, Şi actualii, dar şi foştii, Cei mai deştepţi de pe Pământ Au fost întotdeauna…PROŞTII. Nu te ruga la ursitoare Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost, Mai bine urlă-n gura mare: “Iubite Doamne, fă-mă….PROST!” De ce să tragi ca la galeră, Să-nveţi atâtea fără rost, De vrei să faci o carieră, Ajunge numai să fii…PROST. În lumea asta cu de toate, Unde se-nvaţă contra cost, Păcat că nici o facultate Nu dă şi diploma de….PROST. Avem impozite cu carul, Dar înotăm în sărăcie şi ce buget ar avea statul Dintr-un impozit pe… PROSTIE. Ei sunt ca iarba, cu duiumul, Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti ! O, Doamne, de ne-ar creşte grâul Cum cresc recoltele de… PROŞTI. Şi-n lumea asta răsturnată, Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi, Savanţii noştri mor de foame Şi numai PROŞTII sunt deştepţi.de Ion Pribeagu
ROMANŢA BUGETULUI
O, buget, slăvit de veci, Ce hrăneşti atâţia seci Cu-ale tale graţii… Tu dai bunuri răilor, Ranguri nătărăilor, Şi atârni dulăilor Cruci şi decoraţii… Prăbuşeşti creanţele, Turburi conştiinţele Numai c’o zâmbire. Strâmbi puterea legilor, Saturi pofta regilor, Dărui glorii blegilor, Hoţilor, mărire. Schimbi guvernele pe rând, Cumperi toate ce se vând, Într’o noapte neagră. Taine vinzi duşmanilor, Curmi avântul anilor Şi trimiţi ţăranilor Biruri şi pelagră. Tu tragi toate sforile, Plămădeşti ororile Şi înalţi rataţii; Faci apostoli din zevzeci, … O, buget, slăvit de veci Ce hrăneşti atâţia seci Cu-ale tale graţii…de Ion Pribeagu
Textier la Tănase, petiţionar la Gheorghiu Dej
Ion Pribeagu este pseudonimul cel mai consacrat al lui Isac Lazarovici. Acesta s-a născut la 27 octombrie 1887, în satul Suliţa, judeţul Botoşani. Era mic de statură, avea nu cu mult peste 1,50 m. El însuşi făcea haz de statura sa, iar prima poezie publicată a semnat-o cu pseudonimul „mic şi-al dracului”, devenit, ulterior, titlu al unui volum de poezii umoristice. Apoi, până să se hotărască la pseudonimul literar de Ion Pribeagu, care l-a consacrat, a început prin a-şi anagrama prenumele şi a folosit primul pseudonim: Sachi Disperatu. Au urmat alte pseudonime: Ion Palavră, Ivan Turbincă, Ion Vraişte, Vasile Ispravă, Vasile Găină.
Cu mult umor, şi-a redactat în versuri propriul CV:
„Numele: Ion Pribeagu Ocupaţia: scriitor, Peste un metru înălţime De la cap pân-la picior. Data naşterii: octombrie Locul naşterii: în pat Semnele particulare: Mărunţel şi inspirat. Ochi deştepţi ascunşi sub lupe, Nas copoi şi barba râde, După stil şi comportare Par a fi om cumsecade.”A scris foarte mult – piese, reviste, cronici, proză, dar mai ales versuri – şi s-a remarcat prin stilul mai libertin. A scris mult „pentru sertar” şi doar rareori citea ceva „conspirativ” vreunui prieten bun. În perioada 1939 – 1944 a scris textele umoristice pentru spectacolele lui Constantin Tănase. Tot el este autorul versurilor cunoscutei melodii „Zaraza”.
După război, sătul de sărăcie şi de cenzura care îi cam respingea cupletele, uneori mai deocheate, Pribeagu s-a decis să emigreze în Israel. De altfel şi copiii săi erau deja acolo. Cum de câteva ori i se respinsese cererea de emigrare, s-a decis să-i scrie chiar lui Gheorghiu-Dej. Evident în versuri şi iată cum:
„Am depus actele toate Şi bilet de sănătate Şi fotografii recente, Cazierul cu amprente, Plus biletul de vaccin Că n-am fost supus străin, Note bune la purtare, Ordinul de concentrare, Act de naştere-al lui tata, De la fisc pe cinci ani plata. Anexez aici chitanţa Că-s la zi cu Manutanţa, Am dovada de la „Sacra” C-am trăit bine cu soacra, Că n-am bloc, că n-am moşie, Că n-am stat la puşcărie, Că n-am fost nici beat, nici mort. Am şi act de cununie Şi-mi mai trebuie-o hârtie, Doar atâta: Paşaport.”Gheorghiu-Dej s-a amuzat când a citit-o, în şedinţa Biroului Politic al Partidului. Râdeau şi Maurer, şi Drăghici, şi Apostol. Numai Iosif Chişinevschi avea o mutră amară. „Mă, tu de ce nu râzi?”, l-a întrebat Dej. „E un duşman al ţării, acest Pribeagu”, a răspuns Chişinevschi. „Mă, ce fel de ovrei eşti, când n-ai pic de umor?”, s-a amuzat Dej. Şi i-a aprobat lui Pribeagu plecarea.
Ion Pribeagu era evreu. Nu s-a mândrit cu asta, dar nici n-a avut complexe, aşa cum n-a avut nici cu statura fizică. Dimpotrivă, opera sa umoristică este plină de evrei, cu tarele şi calităţile lor, în situaţii comice. Chiar pseudonimul său este o trimitere subtilă la tema „Jidovului rătăcitor”. Ca exemplu, la Editura Teşu, condusă de Teşu Solomovici, a apărut un volum cu 175 de glume sărate, piperate şi deocheate, semnate de Ion Pribeagu. Titlul cărţii era „Foaie verde caltaboşi, măi, suntem nişte scârboşi”.
Când a murit, la Tel Aviv, mii de oameni l-au însoţit la cimitir. Nu mult după decesul său a fost prezentat un spectacol de revistă intitulat „A fost mic şi-al dracului”. Marele comic Mircea Crișan a venit special din Germania, unde trăia, ca să joace în spectacol rolul lui Constantin Tănase, dar şi să interpreteze cupletele lui Pribeagu.
Sursa: stefanteris.wordpress.com www.luceafarul.net
Dacă ți-a plăcut lasă un comentariu! _______________________________________________________________________________________ Nu râde singur, trimite la prieteni, mail-uiește sau share-uiește!
Caroiaje 